Internationalizarea turismului viniviticol din DEALU MARE

Deși turismul și industria vinului sunt contributori importanți în economia și stilul de viață românesc, cunoaștem puține despre turismul viniviticol, ca sector de nișă.  Acesta este subexploatat deși poate genera substanțiale beneficii economice și sociale și în plus, joacă un rol important pentru conservarea resurselor locale culturale și naturale. 

În piețele mai mature, industria viniviticola are o lungă tradiție în promovarea acestui tip de turism care a devenit parte integrantă a business-urilor, la fel de importantă că și promovarea la târguri sau că și exporturile. Mai mult, pentru producătorii mici, este un important canal direct de vânzare.

“Vindem 40% din producția noastră vizitatorilor care vin să ne vadă, iar 30% merge către export, declara Florian Beck-Hartweg, care gestionează o cramă de vinuri organice în Dambach-la-Ville, Alsacia.”

Într-un studiu realizat în 2007, Sparks B. identifica următoarele dimensiuni ale turismului viniviticolexperiența destinației, experiența vinului și dezvoltarea personală. Dacă am traduce aceste dimensiuni într-o oferta de tur componenentele de baza ar fi: atracțiile destinației (culturale și naturale), calitatea cramei și vinului, activitățile educative și de agrement. Alte două componente esențiale pot fi adăugate – cazarea și masa.

În piețele mature oferta tradițională de turism viticol (bazată pe degustările de vinuri) nu mai este suficientă pentru a atrage vizitatori. Gastronomia locală, experiențele autentice, facilitățile și locația, sunt identificate că fiind factori foarte importanți pentru a atrage turiștii. Colaborarea cu tur operatorii pentru a oferi pachete mai complexe de servicii duce la creșterea sumei cheltuite per turist, în timp ce sesiunile simple de degustare au un efect negativ asupra acesteia.

Pachetele de turism viticol oferite de tur operatori pot fi o sursă importantă de venit pentru producătorii de vinuri și o oportunitate pentru întreagă regiune.

Regiunea Dealu Mare este recunoscută ca o regiune a vinului roșu cu potențial mare de a deveni regiunea cea mai importantă din Europa centrală și de Est pentru turismul viticol. Cele 2 drumuri ale vinului (Drumul Vinului în Prahova, domeniile viticole de pe drumul Buzăului) intersectează cele mai frumoase peisaje din Dealu Mare oferind oportunitatea turiștilor să acceseze un pachet combinat de vinuri și bucătărie locală, cultură și peisaj.

Dealu Mare este în proximitatea unor centre urbane importante (București, Brașov, Ploiești, Buzău, Galați și Brăila) care pot genera un flux constant de turiști. Condiții climatice sunt favorabile pentru activități turistice iar zona grupează mai multe crame. Un factor important îl reprezintă existența unei clientele tinere (25-40 ani) cu putere de cumpărare peste medie, interesată de a accesa experiențe noi și cu un interes crescut pentru produsele naturale și locale.

Zona dispune de importante atracții și activități turistice care pot fi valorificate într-un pachet complex (vizitarea cramelor și degustări de vinuri; workshopuri și ateliere de gătit; turism cu trufe; traseul cicloturistic Dealu Mare; vizitarea monumentelor religioase; vizitarea taberelor de sculptură în aer liber și a siturilor arheologice; admirarea panoramei pe vârful dealurilor; vizitarea conacelor și muzeelor; tratamente spa; festivaluri locale de vin).

Turismul de tip incoming este extrem de important pentru România ca destinație turistică, pentru că, în teorie, ar trebuie să aducă o sumă cheltuită per turist mai mare. Unele crame mari oferă experiențe high-end, gândite special pentru această categorie de turiști.

Fiind în apropiere de București care este o destinație de city break și turism de afaceri, destinația Dealu Mare este ideală pentru o experiență de o zi. În timp ce pentru turiștii români experiența degustării vinurilor poate fi suficientă (datorată și accesului relativ recent la acest tip de turism), turiștii străini sunt educați în altă piață. Acest lucru vine la pachet cu avantaje și dezavantaje. Pe de o parte, nu este necesară educația, pe de altă parte, turiștii vor compara experiența viniviticola cu alte experiențe, din alte piețe, iar așteptările lor vor include cazare, masă, activități mai sofisticate și accesul la cultură gastronomică/viticolă locală.

Producătorii trebuie să faciliteze accesul la cultura locală, la soiurile locale și la informații despre ele, căutate de către turiștii străini.

Cezar Ioan în lucrarea să Connaisseur fără ifose susține că o dată cu marile branduri (de țară, de regiune, de producător), lumea a devenit mai avidă de noutăți. Iar cel mai mare rezervor neexploatat de terroir-uri, soiuri și stiluri de vin se găsește în zonele uitate ale globului, în sud-estul Europei, în preajma Mării Negre și în Balcani. Chiar dacă brandul de țară, insuficient pus în valoare, afectează indirect brandul vinurilor românești, trendul crescător al turismului viniviticol și apetența pentru noutate a milenialilor precum și amplasarea geografică avantajoasă joacă în favoarea destinației Dealu Mare, care poate deveni un exemplu de sucess pentru turismul viniviticol din România.